Sfaturi ale Staretilor Macarie si Ambrozie de la Optina

staretii macarie si ambrozie si, in general, toti batranii spuneau:”SA AVETI SMERENIE”

DRAGOSTEA SI SMERENIA sunt tot atat de strans legate precum lumina de caldura

acolo unde este smerenie, sunt de toate. iar acolo unde nu este smerenie, nu este nimic, chiar daca omul ar face minuni. aratati smerenie! fericiti cei curati cu inima. cel smerit nu este cu putina sa nu fie si curat cu inima. de aceea cei meriti “vor vedea pe Dumnezeu”

sa va smeriti! sa le suferiti pe toate! exersati-va in smerenie si rabdare. sa castigati rabdare in sufletul vostru! CEL CE ARE PACE IN SUFLET, INLAUNTRUL LUI, ACELA SI IN TEMNITA SE SIMTE CA IN RAI.

muzica este o arta. dar exista si o muzica a sufletului. ESTE SENINATATEA SUFLETEASCA. aceea despre care spune Evanghelia:”luati jugul Meu asupra voastra si va smeriti cu inima si veti afla odihna sufletelor voastre. caci jugul Meu este bun si sarcina Mea usoara”. iata , acestea sunt seninatatea si odihna. ati invatat matematica? stiti ce inseamna semnul “=”? inseamna odihna sufletului, fericire, muzica, armonie, adica armonia tutturor puterilor sufletesti.

femeia nu traieste fara credinta. necredinta pentru femeie este temporara. ea se va intoarce la credinta, la Dumnezeu. altfel repede se topeste. cu barbatul este altceva. acesta poate trai si fara credinta. se face piatra, stanca, stalp de sare, dar poate trai si asa.

cultura nu numai ca nu impiedica sporirea duhovniceasca, ci chiar o usureaza.

staretul macarie a spus odata parintelui anatolia, ucenicul sau:
– la biserica trebuie sa mergem obligatoriu inainte de a incepe slujba
– de ce?
– iti voi spune altadata
si a spus dupa cativa ani:
– pentru ca atunci vine si Maica Domnului in biserica

patima slavei desarte stinge credinta din inima

partea si soarta celor ce vor sa se mantuiasca este suferinta. cand suferim trebuie sa ne bucuram.

fara rabdare si ingaduinta fata de aproapele nostru viata devine nesuferita

intreaga noastra viata este o taina minunata, cunoscuta numai Unuia Dumnezeu. Nu exista in viata imprejurari legate prin intamplare una de alta, ci totul este o Pronie. De multe ori nu putem intelege insemnatatea unei imprejurari sau a alteia. In fata noastra exista o multime de taine ale caror cheite nu le avem.

Pacea este rodul despatimirii – Sfantul Teofan Zavoratul

Versetul o suta saizeci si cinci – Psalmul 118
“Pace multa au cei ce iubesc legea Ta si nu se smintesc”

Proorocul începe sa arate prin ce si cum hraneste sufletul împlinirea adevarata a legii lui Dumnezeu. Pe primul loc pune pacea, si nu putina pace, ci din belsug – pace multa. Conditia acestui lucru o recunoaste a fi nu simpla împlinire a legii, ci împlinirea plina de dragoste: pace multa au cei ce iubesc legea. Fara aceasta iubire, legea este un jug împovarator, iar alaturi de dragoste este mana hranitoare. De aici vine pacea, adica starea de multumire pe toate planurile?
Daca am început sa iubim legea, înseamna ca ea este în inima noastra. Iar daca ea este în inima, acolo nu mai exista patimi, caci fiecare porunca a legii, fiind iubita, alunga patima opusa ei, iar toate poruncile alunga toate patimile. Astfel, în inima care iubeste legea nu mai exista loc pentru patimi. Iar daca în inima nu mai exista patimi, atunci nimic nu va mai tulbura nici pacea ei. Ea se va odihni în liniste sau în multa pace.
Insa aceasta pace si aceasta liniste nu reprezinta o stare de nepasare, de trândavie, ci starea fericita a vietii traite în mod pasnic. Pacea este rodul despatimirii; iar despatimirea îl repune pe om în demnitatea lui fireasca si în relatia pe care a avut-o la început, cu toata faptura, însa Dumnezeu a hotarât la început ca, unindu-se cu toata faptura, omul din toate sa asimileze izvoare de puteri, fenomene si influente pline de viata. Toate acestea i le înapoiaza legea pe care el a început sa o iubeasca. Si de la Dumnezeu, si din lumea îngereasca, si din lumea omeneasca, si de la natura vin catre el neîncetat influente binefacatoare si hranesc toata fiinta lui – si trupul, si sufletul, sii duhul si, hranind-o, o multumesc din toate punctele de vedere, si, multumind-o instaureaza pacea care, datorita acestei lucrari a influentelor binefacatoare, este o pace dulce si mult-hranitoare. Cu cât aste mai adânca pacea, cu atât înseamna ca este maii mare folosul valorii ei nutritive.
Unii ca acestia nu se smintesc. Sminteala . Si la noi se spune: a provoca scandal, adica a face galagie. Astfel, proorocul, spunând ca cei ce iubesc legea nu se smintesc, ne da de înteles ca legea iubita de ei îi umple cu o pace atât de adânca încât nimic nu poate tulbura linistea lor interioara. Chiar daca toata lumea s-ar napusti asupra lor, ei nu s-ar tulbura, caci au ceea ce este mai presus de toata lumea si de care nu îi poate lipsii nici o putere, chiar de ar fi mai mare decât lumea.
Fericitul Teodoret scrie: “Cei însufletiti de iubirea dumnezeiasca si de pazirea poruncilor si care au dobândit pacea cu Dumnezeu, chiar de s-ar înarma împotriva lor toti oamenii, traiesc cu bucurie. Martorul acestui lucru este dumnezeiescul Pavel, care striga: în toate patimind necaz, dar nefiind striviti; lipsiti fiind, dar nu deznadajduiti; prigoniti fiind, dar nu parasiti; doborâti, dar nu nimiciti (II Cor. 4, 8-9). Si Domnul, trimitându-i pe apostoli în toata lumea, ca pe niste oi în mijlocul lupilor (Matei 10,16), le-a spus: Pace va las voua, pacea Mea o dau voua (loan 14,27).

din ” Calauza catre viata duhovniceasca – Talcuire la Psalmul 118″