Nimic nu iubeşte mai mult Dumnezeu ca faptul…..

din “Omilii la Epistola catre Filipeni

Sfantul Ioan Gura de Aur
Dacă noi vom căuta să fim paşnici între noi si în noi înşine, şi Dumnezeu va fi cu noi; dar dacă ne vom ridica cu război unii împotriva altora, nici Dumnezeu nu va mai fi cu noi. Nimic nu este atât de vrăjmaş sufletului nostru ca răutatea, în timp ce virtutea şi pacea ţin sufletul în siguranţă.

Astfel deci noi trebuie să ne stăpânim pornirile şi atunci vom atrage la noi pe Dumnezeu. Dumnezeul nostru nu este Dumnezeul războiului şi al luptelor. De aceea alungă de la tine războiul şi lupta, atât către aproapele tău, cât şi către tine însuţi. Fii în pace cu toţi. Înţelege în ce fel ai fost tu şi Dumnezeu te-a mântuit. „Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema” (Mt 5, 9). Aceştia Îl imită întotdeauna pe Fiul lui Dumnezeu; imită-L, deci, şi tu. Fii în pace. Cu cât mai mult te va război fratele tău, cu atât mai mare va fi şi răsplata pe care o vei primi de vei rămâne în pace. Ascultă-l pe proorocul care zice: „Cu cei ce urau pacea, făcător de pace eram” (Ps 119, 7). Aceasta este cu adevărat virtute, aceasta este mai presus de judecata omenească, aceasta ne apropie de Dumnezeu.

Nimic nu iubeşte mai mult Dumnezeu ca faptul de a fi cineva fără răutate în inima sa. Aceasta îţi iartă toate păcatele, aceasta îţi dezleagă toate greşalele. Dacă însă ne războim şi ne lovim unii pe alţii, suntem departe de Dumnezeu. Din luptele noastre se nasc duşmăniile şi din duşmănii ajungem să fim răzbunători. Scoate, deci, răul din rădăcină si atunci nu va mai fi nici rodul. Astfel ne vom deprinde să dispreţuim pe cele trecătoare, în cele duhovniceşti nu este luptă, ci tot ce vezi că se petrece, fie lupte, fie invidii, fie orice altceva din acestea, toate provin din cele trecătoare.

Orice luptă îşi are începutul fie în lăcomie, fie în invidie, fie în slavă deşartă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *